(gr. a - fără; bios - viață; genesis - naștere) - teorie potrivit căreia viața poate apare spontan din materie nevie. Teoria abiogenezei, sau a generației spontane, a fost larg răspândită şi acceptată din antichitate până în mijlocul secolului al XVII-lea. Se susținea, de pildă, că unele plante apar din rouă, iar unele animale se nasc din carne în descompunere. Francesco Redi, în jurul anului 1665, a prezentat primele probe științifice care se opuneau teoriei generației spontane. El a demonstrat că pe o carne în putrefacție nu se dezvoltă larve dacă aceasta a fost plasată într-un loc ferit de muște (care nu şi-au mai putut depune ouăle). Spallanzani, în jurul anului 1765, folosind o tehnică adecvată - sterilizarea prin fierbere a infuziilor în vase închise ermetic - a dovedit că nici microorganismele nu se nasc prin abiogeneză. Louis Pasteur, în 1861, prin nenumărate experiențe, a demonstrat definitiv netemeinicia teoriei generaţiei spontane.