noțiune utilizată de genetistul L.F. Randolph (1928) pentru a indica corpusculii heterocromatici aflați în unele cariotipuri în plus față de numărul normal de cromozomi. Asemenea corpusculi (denumiți și cromozomi supranumerari și accesorii sau extracromozomi) au fost descoperiți atât la plante (porumb, secară, sorg ș.a.), cât și la animale (păsări ș.a.). Diferă de cei normali sau de A-cromozomi prin morfologie (obișnuit sunt mai mici și heterocromatici), prin variația numerică de la o celulă sau țesut la altul, ca și de la un individ la altul, prin lipsa de homologie între ei, dar mai ales față de cromozomii normali, prin lipsă de efecte genetice; în meioză nu conjugă cu A-cromozomi, iar în mitoză (ca și în meioză) se distribuie întâmplător, putând fi eliminați. B-cromozomii sunt prezenți mai ales în formele rustice, neameliorate și influențează, de obicei, negativ viabilitatea (capacitatea organismelor vii de a continua să se dezvolte), adaptarea, fertilitatea ș.a. V. CROMOZOM.