Cele mai simple entități vii și în același timp unitatea fundamentală care stă la baza organizării tuturor sistemelor biologice este celula.

G. Zarnea (1983)

Există 2328 rezultate în dicționar. ,
Caută în dicționar
Termenul începe cu Conține Căutare exactă Căutare aproximativă
Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z
Termen Definiție
NEUROMEDIATORI

(NEUROTRANSMIŢĂTORI) mediatori chimici care participă la comunicarea între celulele nervoase (neuroni). Aceste molecule, cu rol de mesageri chimici, se fixează pe poziții particulare prezente la suprafața neuronilor (V. RECEPTOR ); interacțiunea între receptori și mesageri constituie un semnal pentru celulă (receptorii reprezintă „ținta” n). Se repartizează în trei mari familii de compuși: 1. amine biogene (noradrenalina, adrenalina, dopamina, serotonina, histamina, acetilcolina); 2. acizi aminați (GABA: acidul gamma aminobutiric sau glicina, acidul glutamic, acidul aspartic); 3. peptide (a. peptide opioide: met-enkefalina, dinorfina, B-endorfina, leu-enkefalina; b. tachykinine: substanțe P, substanța K, neuromedina K; c. peptide ale tractului gastro-intestinal: colecistokinina, bombesina ș.a.; d. peptide hipotalamice: tirotrofina — TRH, corticotropina — CRF, somatostatina ș.a. etc.). Neuromediatorii sunt prezenți în creier; noradrenalina, dopamina și serotonina au fost primii neuromediatori vizualizați în neuroni cu ajutorul tehnicii histofluorescenței (dopamina este localizată în neuron în substanța neagră — locus niger, iar noradrenalina în locus coeruleus). În funcție de tipul neuromediatorilor prezenți, neuronii sunt numiți: aminergici (ex. dopaminergici), acidergici (ex. GABA ergici), peptibergici (ex. enkefalinergici). Neuronii aminergici sunt implicați în motricitate și în stările de veghe, somn, apariția stărilor depresive; disfuncția acestora produce psihoze; substanțele antidepresive restabilesc transmiterea sinaptică normală asigurând regresia depresiunii nervoase prin creșterea concentrației aminelor biogene în spațiile sinaptice. Aplicarea în vecinătatea unei celule nervoase a aminoacidului glicina — GABA, reduce sau inhibă activitatea acesteia; utilizarea unor substanțe anxiolitice și sedative — benzodiazepine — facilitează transmiterea sinaptică în prezența GABA, deoarece benzodiazepinele se fixează pe receptorii pentru GABA. Dintre peptide, enkefalinele, ca și GABA, par „inhibitori”; ele mimează acțiunea morfinelor (sunt morfine endogene), de unde concluzia că, printre altele, creierul fabrică propria noastră morfină; neuronii conțin enkefaline care se fixează pe aceeași receptori ca și morfina (exogenă; și neuronii amincrgici posedă receptori pentru opiacee). Enkefalinele au un număr mare de funcții; unele sunt implicate în controlul durerii (ca analgezice), dar și contra unor stări maniaco-depresive, altele sunt, cu precădere responsabile pentru efecte euforizante (efectul enkefalinelor este limitat în timp, deoarece ele sunt rapid distruse de enzime specifice, enkefalinaze, localizate în apropierea receptorilor lor, de unde necesitatea de a se recurge la morfină; compusul „kelatorphan” inhibă enkefalinaza și alte enzime cu efect similar, protejând morfinele naturale produse de creier în proporție de 90% și ridică la 250% capacitatea creierului, respectiv neuronilor, de a elibera enkefaline). V. DOPAMINĂ.