Celulele germinale conțin o substanță căreia constituția ei fizico-chimică îi dă proprietatea de a deveni un nou individ al aceleiași specii.

A. Weismann

Există 2328 rezultate în dicționar. ,
Caută în dicționar
Termenul începe cu Conține Căutare exactă Căutare aproximativă
Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z
Termen Definiție
ALGE

(lat. pl. alga – plantă marină) – denumire generică pentru un grup de specii din subdiviziunea Thallophyta, de apă marină sau dulce, autotrofe, fotosintetizante, variabile în mărime și formă, unicelulare și pluricelulare, cu tal (corp vegetativ, nediferențiat în frunze și tulpină) filamentos sau lamelar etc. Diferă de alte talofite (fungi) prin prezența clorofilei. Se caracterizează: a) prin natura chimică a pigmenților (în legătură cu clorofila); b) prin compoziția chimică și forma substanțelor de rezervă (amidon, ulei, leucozină, glicogen etc.); c) prin flagelația celulelor mobile. De asemenea, diferă prin trăsăturile și structura chimică a membranei celulare, tipul de reproducere și morfologia organelor. Reproducerea se realizează: a) asexuat, prin fragmentarea talului, prin zoospori, sau prin spori; b) sexuat, prin unirea unor isogameți sau anisogameți. După gradul de organizare și culoarea talului algele sunt subîmpărțite în câteva încrengături: Cyanophyta (alge albastre), Rhodophyta (alge roșii), Phaeophyta (alge brune), Chrysophyta (alge galben-verzi, din care face parte clasa Diatomae), Chlorophyta (alge verzi) ș.a. Algele oxigenează apele și sunt consumate de animalele fitofage acvatice; bogăția în proteine și în alte substanțe și capacitatea uriașă de înmulțire a unor specii de alge ex. Spirulina maxima, Scenedesmus acutiformis ș.a. Favorizează cultura acestora în scopuri alimentare, medicale, furajere etc.