Biomolecula scoasă din viu, devine moleculă organică sau simplu moleculă.

M. Andrei (1980)

Există 2328 rezultate în dicționar. ,
Caută în dicționar
Termenul începe cu Conține Căutare exactă Căutare aproximativă
Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z
Termen Definiție
BACTERII

grup heterogen de organisme microscopice, unicelulare (sau grupate în colonii), cu nucleu simplu — neindividualizat, majoritatea fără clorofilă, heterotrofe (saprofite sau parazite). Simplitatea morfologiei, precum și marea variabilitate a caracteristicilor observabile, sărăcia fosilelor și particularitățile proceselor sexuale, la majoritatea membrilor acestor microorganisme, fac deosebit de dificilă clasificarea. Ca urmare, diferențierea bacteriilor în specii, genuri și alte categorii, se bazează mai ales pe proprietățile fiziologice (natura substraturilor și produsele metabolismului, tipul respirației, tipul nutriției, relația cu alte organisme, însușiri toxice sau imunologice etc.)Bacteriile sunt încadrate în regnul vegetal, în diviziunea Protothalophytae, încrengătura Bacteriophyta, clasa Schizomycetes- cu câteva grupuri principale: _eubacterii (cu ordinele: Pseudomonadales, Chlamydobacteriales, Eubacteriales, Actinomycetales etc.); sunt unicelulare, cu diametrul între 0,2—2,0 microni, iar lungimea între 1—10 microni, cu perete celular rigid; la unele sunt prezenți flageli pentru mișcare; celulele pot fi sferice — coci, cilindrice — bacili, curbate — vibrioni, spiralate — șpirili; cocii pot apărea ca monococi, în perechi — diplococi, în lanț — streptococi, aglomerați — stafilococi etc.); spirochete (ordinul Spirochaetales, unicelulare, spiralate, mobile și fără perete celular rigid); mixobacterii (ordinul Myxobacteriales, unicelulare, sub formă de bastonașe lungi, fără perete celular rigid, unele se aseamănă cu algele albastre). Un alt grup rickettsia este reprezentat de bacterii foarte mici, sunt parazite intracelulare, deoarece existența lor este condiționată de modul de viață parazitar (produc boli denumite rickettsioze, printre care tifosul exantematic produs de Rickettsia prowazeki, transmisă prin păduchi). Celula bacteriană are un „cromozom” (genoforul) de formă circulară, monocromatidic, superrăsucit, haploid, ce conține o singură macromoleculă bicatenară de ADN (la Escherichia coli are 4 000 000 perechi de baze, repartizate în circa 3 000 de gene). În citoplasmă se găsesc numeroși ribozomi care asigură sinteza a 3 000—6 000 tipuri de molecule diferite. Alături de genofor multe bacterii posedă în citoplasmă un număr oarecare de molecule de ADN circular ce conțin numai câteva mii de perechi de baze. Acești minicromozomi, numiți episomi (plasmide) sunt elemente genetice neesențiale, facultative (ca și virușii reprezintă forme acelulare de viață). Episomii poartă gene pentru unele caracteristici cum sunt: „sexul bacteriei” denumiți episomi F sau factori F (care pot fi liberi în citoplasmă sau integrați în genofor), „rezistența la antibiotice” denumiți plasmide R sau col (pentru capacitatea de a produce colicine sau bactericine). Bacteriile se înmulțesc prin fisiune binară transversală (diviziune directă, bipartiție sau sciziparitate) sau alte forme de reproducere asexuată; în unele condiții nefavorabile prin deshidratare și îngroșarea membranei se formează celule de rezistență — spori: cisti (Azotobacter) și microcisti (mixobacterii), precum și endospori (bacili); endosporii rezistă la deshidratare, substanțe toxice și temperaturi extreme (între — 245°C și + 150°C). Ciclul vital durează între 20 și 30 de minute, astfel că în circa 12 ore, dintr-o singură celulă, în condiții optime, pot fi produși bilioane de urmași. Bacteriile au „nucleu” haploid, fără membrană nucleară și care nu se reorganizează mitotic în timpul replicării. Datorită acestor trăsături, cromatina bacterială — cromozomul — formată în principal din ADN, a fost denumită și nucleoplasmă în care este localizată informația genetică. La bacterii lipsește reproducerea sexuată, există totuși un mecanism similar reproducerii sexuate și anume conjugarea. Variația genetică poate surveni prin mutație genică și prin transferul de gene indirect prin conjugare, sex-ducție și transducție cu ajutorul unor vehicule originale plasmidele: episomii și virușii — și direct prin transformare și fuziune. Bacteriile sunt aerobe și anaerobe. Alături de majoritatea bacteriilor care sunt heterotrofe — saprofite, parazite sau simbionte — există și unele autotrofe și care posedă pigmenți fotosintetizanți — clorofila bacteriană, cu rol în chemosinteză (thiobacteriile, ferobacteriile și nitrobacteriile). Fermentațiile (lactică, butirică, acetică) sunt produse de bacterii — fermenți — saprofite, iar bacteriozele — boli ale plantelor și animalelor — sunt cauzate de bacterii patogene. Datorită imenselor posibilități biosintetizante, bacteriile de tip sălbatic, numite prototrofe, au nevoie pentru viața lor doar de o sursă de carbon, ele putând să trăiască pe un așa-numit mediu minimal, bacteriile mutante defective nutrițional, denumite auxotrofe, au nevoie pentru viața lor de un mediu complet. V.BACTERIOFAG.