Atunci când o celulă embrionară sau universală se specializează, ea nu dobândește proprietatea care-i imprimă caracterul, decât în dauna celorlalte proprietăți cu care era în mod primitiv înzestrată. 
Emil Racoviță (1896)
| Termen | Definiție |
|---|---|
| ERGASTOPLASMÄ‚ |
(gr. ergazesthai — a lucra; plasma — matrice, plasmă) — ansamblul format din poliribozomi È™i reticulul endoplasmic; ribozomi care posedă componente citoplasmice È™i care reprezintÄ... |
| ERITROCIT |
(HEMATIE, GLOBUL ROŞU) (gr. erythros — roșu; kytos — celulă) — celulă a sângelui de culoare roșie (la vertebrate) ce conține în citoplasmă hemoglobină (o cromoproteidă) care ... |
| ERITROPOIEZÄ‚ |
(gr. erythros - roșu; poiesis — producere) — proces de diferențiere (formare) a eritrocitelor la vertebrate. În organele hematopoietice ale mamiferelor acest proces se desfășoară în... Alte forme de scriere (cuvantul fără diacritice): ERITROPOIEZA
|
| ESOFAG |
(gr. oisophagos — esofag, gâtlej) — porțiune a tubului digestiv, care începe de la faringe și după ce strabate diafragmul, se deschide în stomac; prin esofag trece bolul alimentar de la... |
| ESTROGEN |
(gr. oistros — dorință, impuls; gennaein — a produce) — substanță hormonală care produce schimbări în tractul genital la unele mamifere, în timpul ciclului estral, în faza folicu... |