Pe drept cuvânt se poate spune că, în realitate un animal aerian nu trăiește în aerul atmosferic, peștele în apă sau un vierme tericol în nisip. Atmosfera, apele, solul reprezintă abia al doilea înveliș în jurul substratului vieții, apărat de lichidul sanguin, care circulă pretutindeni, formând o primă incintă în jurul tuturor particulelor vii.

Cl. Bernard (1850)

Există 2328 rezultate în dicționar. ,
Caută în dicționar
Termenul începe cu Conține Căutare exactă Căutare aproximativă
Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z
Termen Definiție
FEOFICEE

clasa algelor brune (Phaeophyceae), din încrengătura Phaeophyta, care cuprinde talofite marine, variabile ca structură și mărime (unele sunt microscopice, altele pot depăși 200 — 300 m lungime), caracteristice zonelor reci și temperate ale emisferei nordice. Celulele acestor alge au în general, numai un nucleu și una sau mai multe plastide care conțin clorofilă a și b, dar și carotina β și, în special, xantofile, reprezentate mai ales de fucoxanthină, care dă culoarea galben-brună. Mai cunoscute dintre algele brune sunt speciile de: Laminaria, Fucus, Sargassum, Cystoseira, Macrocystis. Se înmulțesc sexuat, prin isogamie său anisogamie și oogamie, și asexuat, prin fragmentarea talului sau prin zoospori (biciliați). La feoficee se observă alternarea de generații: sporofitul produs de zigot (2n), care formează spori (n), și care generează gametofitul producător de gameți masculi și femeli. Feoficeele produc, prin fotosinteză, un polizaharid specific — laminarină, un alcool — manitol, fucosan unele grăsimi, iar membrana este bogată în compuși pectici — algina, utilizată ca materie primă în industrie (a iodului ș.a.).