În natură nu se întâlnesc molecule, ci plante și animale.

T. Dobzhansky (1965)

Există 2328 rezultate în dicționar. ,
Caută în dicționar
Termenul începe cu Conține Căutare exactă Căutare aproximativă
Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z
Termen Definiție
FOTOPERIODISM

reacție specifică a plantelor la durata relativă a zilei și nopții. Schimbarea sezonală în lungimea zilei și influența acesteia asupra înfloritului și formării fructelor, a fost sesizată prima dată de cercetătorii americani Gardner și Allard, în 1926, care au denumit acest fenomen fotoperiodism. Cercetarea reacției plantelor la fotoperioadă (durata expunerii zilnice la lumină sau lungimea zilei care favorizează funcționarea optimă) a relevat faptul că plantele au cerințe diferite față de acest factor pentru a ajunge să înflorească. În funcție de cerințele față de fotoperioadă, plantele sunt grupate în trei categorii: plante de zi scurtă, care înfloresc numai când zilele sunt scurte, de 10— 12 ore (din această categoric fac parte plantele originare din zona tropicală și mediteraneană: crizantema, arborele de cafea, dalia, trestia de zahăr, unele soiuri de soia, bumbac, orez, tutun, porumb etc.), plante de zi lungă, care înfloresc numai dacă perioada zilnică de iluminare este de 14—18 ore (așa sunt plantele originare din regiunile reci, nordice și sudice, și din regiunile temperate: sfecla de zahăr, grâul, orzul, cicoarea, mazărea, inul, secara, trifoiul etc.), plante neutre, care înfloresc în momentul realizării unor dimensiuni corespunzătoare, atât la zi scurtă, cât și la zi lungă (floarea soarelui, tomatele, castraveții etc.). Lumina este percepută în reacția fotoperiodică de către frunze, în care are loc sinteza unui hormon al înfloritului — florigenul, care migrează în vârfurile apicale, unde inițiază schimbările biochimice premergătoare înfloritului.