(lat. fructus — fruct) — formațiune caracteristică plantelor angiosperme care se dezvoltă, obișnuit, din peretele ovarului (după fecundare). Conține una sau mai multe semințe (monosperm, sau polisperm) sau este lipsit de semințe (partenocarpic); sunt fructe adevărate cele dezvoltate din părțile gineceului și fructe false cele la dezvoltarea cărora participă nu numai gineceul, ci și alte părți ale florii (receptacul, perigon ș.a.). Peretele fructului (pericarpul) la maturitate poate fi simplu uscat, florile fiind dehiscente (capsula, silicva și silicula, păstaia, folicula) și indehiscente (nuca, nucula, cariopsa, achena, samara), și simplu cărnos (baca, drupa, peponida-melonida, hesperida), mai sunt flori multiple (polifolicula — măr, păr, polinucula — căpșun, măcieș, polidrupa — mur, zmeur) și flori compuse (soroza — duda, glomerulul — sfecla, ananasul, sicona — smochina).