Pe drept cuvânt se poate spune că, în realitate un animal aerian nu trăiește în aerul atmosferic, peștele în apă sau un vierme tericol în nisip. Atmosfera, apele, solul reprezintă abia al doilea înveliș în jurul substratului vieții, apărat de lichidul sanguin, care circulă pretutindeni, formând o primă incintă în jurul tuturor particulelor vii.

Cl. Bernard (1850)

Există 2328 rezultate în dicționar. ,
Caută în dicționar
Termenul începe cu Conține Căutare exactă Căutare aproximativă
Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z
Termen Definiție
HEMOPOIEZĂ

(HEMATOPOIEZĂ) (gr. haima - sânge; poiesis — facere) — proces de formare și dezvoltare a celulelor sanguine, care constă într-o diferențiere celulară specială (elementele figurate ale sângelui au pierdut proprietatea de a se înmulți). Are loc în organe cu funcții hematopoietice, în principal, în țesutul limfoid (aflat în splină și ganglionii limfatici) și în măduva roșie a oaselor vertebratelor, în procesul hematopoiezei medulare celula inițială este hemohistioblastul din care se formează hemocitoblastul ce stă la baza diferențierii elementelor mature ale sângelui (monocite, granulocite, trombocite și eritrocite; limfocitele se formează în țesutul limfoid. V.LEUCOPOIEZĂ,ERITROPOIEZĂ.

Alte forme de scriere (cuvantul fără diacritice): HEMOPOIEZA