(gr. heteros - altul; chroma — culoare) — substanță cromozomală care se colorează intens, cu structură compactă și care nu se decondensează (asemănător eucromatinei) în timpul formării nucleilor (în telofază, interfază și începutul profazei). Heterocromatina manifestă o heteropicnoză pozitivă. Intră în alcătuirea cromozomului Y la drosophila, a cromatinei sexuale, a cromozomilor supranumerari, a unor regiuni cromozomale adiacente centromerului etc. În general, se consideră că eucromatina și heterocromatina nu sunt substanțe deosebite, ci reflectă doar stări fiziologice diferite ale cromatinei. Cu toate acestea, funcțiile genetice controlate de heterocromatină sunt mult reduse comparativ cu cele ale eucromatinei; s-a stabilit, de ex., că regiunile heterocromatice nu conțin gene cu efecte majore, că nu realizează transcripția genetică în interfază și că se replică mai târziu comparativ cu regiunile eucromatice etc. V. CROMATINĂ,EUCROMATINĂ, HETEROPICNOZĂ.