R. Remak (1899)
Termen | Definiție |
---|---|
IMBIBIŢIE |
(lat. in — în; bibere — a bea) — proces fizico-chimic de pătrundere a apei în celulele vegetale (tinere, fără vacuole) bogate în substanțe coloidale hidrofile (dezhidratate; ex. în semințe, rădăcini etc.). Imbibiția provoacă creșterea în volum a celulelor. Alte forme de scriere (cuvantul fără diacritice): IMBIBITIE
|