utilizarea genei ca mijloc și instrument al unor producții de tip industrial, în cantități comercializabile. Industria genei s-a născut după crearea primei molecule de ADN recombinant, la începutul anilor 1970. Se bazează pe proprietatea genei donate de a funcționa într-un microorganism sau în orice altă celulă, în care produce o substanță chimic pură specifică. Industria genei reprezintă un salt al geneticii, din domeniul explorării, în domeniul exploatării directe, în folosul omului, a capacității genelor de a produce o substanță caracteristică. În 10 ani valoarea genelor manipulate și valoarea substanțelor chimic pure sintetizate de acestea sunt apreciate la „bursa de valori, prin multe sute de milioane de dolari, chiar miliarde, implicând zeci de firme industriale gigant, sute de cereri de brevete de invenții, numeroși cercetători. La dezvoltarea industriei genei, alături de descoperirile care asigură manipularea genelor, o contribuție esențială a avut transformarea, în special a bacteriilor, în recipiente excepționale pentru complexe plasmidă + genă străină, care alături de propria înmulțire în masă pot sintetiza în cantități controlabile substanța determinată de gena donată. Astfel, microorganismele manipulate genetic și „domesticite" au putut trece din minusculele „vase Petri" ale laboratoarelor, în gigantice bioreactoare la o fabricație industrială cu mari randamente economice. Dintre realizările succesive ale industriei genei amintim: 1977 — sinteza hormonului somatostatina (hormon al creierului; un gram de somatostatină obținută din creier: 30 000 dolari de 150 de ori mai scumpă decât aurul; prin tehnica ADN recombinant: 300 dolari g); 1978 — sinteza insulinei; 1979 — sinteza hormonului de creștere la oameni HGH și a substanței antivirale timozina alpha; 1980 — sinteza proinsulinei și a interferonului de tip leucocitar și de tip fibroblastic ș.a. De la sinteza unor proteine de interes medical, industria genei s-a extins spre noi sfere: utilizarea genelor donate originare din plante în vederea sintezei la scară mare pe lângă substanțe farmaceutice și a unor substanțe aromatice (inclusiv esențe de parfum), a coloranților și aditivilor alimentari, precum și a unor proteine alimentare. Dintre substanțele medicale, deosebit interes prezintă sinteza anticorpilor monoclonali, vaccinurilor și hormonului de creștere (uman, dar mai ales animal menit să fie utilizat asupra animalelor de fermă în vederea schimbării actualelor tehnologii; v. TRANSGENIC). În ultimii ani se fac eforturi bănești și tehnice, fără precedent în biologie, pentru manipularea unor microorganisme în vederea transformării lor în „fotoconvertizoare” biologice pentru fabricarea de carburanți. De asemenea, se fac eforturi pentru transformarea bacteriilor în „minieri” în stare să extragă metale, să concentreze și să purifice cuprul, aurul ș.a., să transforme petrolul în proteine comestibile ș.a.