M. H. F. Wilkins (1956)
Termen | Definiție |
---|---|
LABIATE |
familie (Labiatae) de plante dicotiledone (ordinul Lamiales), care cuprinde circa 1 000 de specii, caracterizate printr-o corolă gamopetală zigomorfă bilabiată. În general, cu patru stamine și gineceu bicarpelar, iar fructul o tetraachenă; între filamentele staminale și gineceu se află glande nectarifere; tulpina are patru muchii, fiind acoperită ca și frunzele de peri secretori. Sunt utilizate ca plante melifere și pentru extracția unor uleiuri (ex. salvia, levănțica, menta, cimbrul, urzica moartă, jaleșul etc.). |