Emil Racoviță (1896)
Termen | Definiție |
---|---|
MEGASPOROGENEZĂ |
proces de formare a megasporilor, de dezvoltare a sacului embrionar, și de producerea gameților la plantele cu flori. Megasporogeneza se desfășoară astfel: din cele patru celule, rezultate din meioză, care alcătuiesc tetrada de megaspori, trei se dizolvă, iar a patra se dezvoltă alcătuind sacul embrionar; nucleul sacului embrionar trece apoi prin trei diviziuni mitotice succesive, în urma cărora rezultă opt nuclei haploizi, n, care îndeplinesc următoarele funcțiuni: unul din cei trei nuclei situați lângă micropil devine oosferă, ceilalți doi formează sinergidele; doi nuclei câte unul de la fiecare pol, se unesc formând nucleul secundar sau de fuziune; trei nuclei de la polul opus (chalazal) formează antipodele. La fecundare participă oosfera (n) și nucleul secundar al sacului embrionar (2n). V. GAMETOGENEZĂ, OVOGENEZĂ, SINGAMIE. Alte forme de scriere (cuvantul fără diacritice): MEGASPOROGENEZA
|