Toate celulele sau echivalenții lor din organismul adult s-au format prin segmentarea progresivă a celulei-ou în elemente morfologice similare, și că celulele care formează primordiul oricărei părți sau al oricărui organ al embrionului, oricât de puține la număr ar fi, constituie sursa exclusivă a tuturor elementelor figurate (adică a celulelor) din care este constituit organul complet dezvoltat.

R. Remak (1899)

Există 2328 rezultate în dicționar. ,
Caută în dicționar
Termenul începe cu Conține Căutare exactă Căutare aproximativă
Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z
Termen Definiție
OOCIT

(OVOCIT) (gr. oon — ou; kytos — celulă) — celulă sexuală femelă, diploidă, cu 2n cromozomi, la animale (care provine din ovogonii, după o fază de multiplicare și de creștere a acestora), în care are loc meioza pentru formarea ovulelor. Oocitele primare (de ordinul I), rezultă în urma creșterii ovogoniilor, prin acumularea în citoplasmă de substanțe nutritive complexe, denumite vitelus, pe seama cărora se va realiza dezvoltarea embrionului; acest proces se numește vitelogeneză și se realizează, în principal, în interfaza premeiotică. După încheierea vitelogenezei, oocitele trec printr-o fază de maturare, în care au loc două diviziuni meiotice (una heterotipică, alta homotipică); prima este diviziunea reducțională, la sfârșitul căreia apar două celule haploide, cu n cromozomi. Una dintre aceste celule are foarte puțină citoplasmă (globulul polar primar), iar cealaltă, oocita secundară păstrează majoritatea citoplasmei și vitelusul. În oocita secundară are loc a doua diviziune meiotică, în urma căreia rezultă un globul polar secundar și o celulă mare (care cuprinde tot vitelusul), care este ovulul (cu n cromozomi); diviziunea meiotică homotipică se poate petrece și în primul globul polar. Ca urmare, pot exista trei globuli polari (aceștia nu participă în nici un fel la singamie, la care participă doar ovulul — gametul femel). V. SPERMATOCITĂ.