În general, la genurile animalelor, mare parte din organe au o formă deosebită; unele se aseamnă după poziția și funcția lor, iar în esență sunt de natură (origine) deosebită (organe analoage în limbajul actual), altele sunt de aceiași natură, dar deosebite ca formă (adică organe omoloage în limbajul actual).

Există 2328 rezultate în dicționar. ,
Caută în dicționar
Termenul începe cu Conține Căutare exactă Căutare aproximativă
Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z
Termen Definiție
PEDOGENEZĂ

(gr. pais - copil; genesis — origine, naștere) — reproducere precoce, prin dezvoltarea partenogenetică a celulei-ou în stadii preadulte (embrioni, larve), ex. axolotul, unele diptere, trematode (viermele de gălbează etc.). Pedogeneza apare în urma dezvoltării mai rapide a organelor de reproducere, comparativ cu corpul. În esență, fenomenul este analog neoteniei, care indică o întîrziere a dezvoltării corpului comparativ cu organele reproductive (ex. unii amfibieni, care se pot împerechea în stadiul larvar). Fenomenele de pedogeneză au fost utilizate de unii zoologi pentru explicarea originii unor grupe de animale regresate în starea adultă, pornind evoluția filogenetică de la larvele lor rămase nealterate (ex. mormolocul tunicatelor se consideră că poate servi ca strămoș pentru Amphioxus etc.). V. NEOTENIE, PEDOMORFOZĂ.

Alte forme de scriere (cuvantul fără diacritice): PEDOGENEZA