încrengătură (Pteridophyta — ferigi) de plante vasculare mai primitive decât plantele gimnosperme; se mai numesc criptogame vasculare pentru a indica lipsa florilor și prezența vaselor lemnoase și liberiene (nu au cambiu). Din pteridofite fac parte patru clase: Psilopsida, Lycopsida (licopodine), Sphasnopsida (equisetine — coada calului) și Pteropsida (ferigi propriu-zise), care au avut o dezvoltare maximă în carbonifer, permian și triasic, când aveau forme arboricole. Reprezentanții actuali au corpul diferențiat în rădăcină, tulpină și frunze, dar sunt lipsiți de flori. Feriga propriu-zisă este diploidă (2n) și are un rizom cu țesut conducător lemnos și traheide, pe care se formează frunzele și rădăcinile adventive; sporangiii cu spori, protejați de un înveliș membranos numit induzie, sunt grupați în sori, care se dezvoltă pe frunze (sporofile). Prin germinare, sporii (n) dau naștere la protal, care reprezintă gametofitul, pe el formându-se anteridiile, cu anterozoizi și arhegoanele, cu oosfere; în urma fecundării apare zigotul —► embrionul—►feriga (sporofitul).