(gr. rhiza - rădăcină; derma - piele) — stratul pilifer al epidermei rădăcinii, denumit È™i epiblem, alcătuit dintr-un singur strat de celule parenchimatice vii, dintre care unele, aÈ...

(gr. rhiza - rădăcină; eidos — formă) — structură filoasă care îndeplinește rolul de rădăcină (pentru fixarea talului) la alge, mușchi, licheni, ferigi; perișorii absorbanți u...

(gr. rhizoma — rădăcină) — tulpină subpământeană, lipsită de clorofilă, articulată, cu frunzișoare (solzi) la noduri, de unde cresc tulpini aeriene și rădăcini adventive (ex. la...

(gr. rhiza - rădăcină; morphe - formă) - structuri fUamentoase, asemănătoare rădăcinilor, alcătuite dintr-o împletitură de hife; sunt prezente la unele ciuperci și servesc, mai ales...

subclasă (Rhizopoda, clasa Sarcodina) de protozoare libere și parazite, care posedă capacitatea de a forma din citoplasma lor pseudopode și care trăiesc în apele dulci, mări și în so...