(lat. relictus — abandonat) — 1. Specie vie (actuală), animală sau vegetală, caracteristică unei ere geologice trecute, care a supraviețuit dispariției faunei sau florei din care a făcut parte (ex. Hatteria). Asemenea organisme sunt în declin evolutiv: ajungând în condiții geografice care nu au suferit schimbări profunde, și-au păstrat practic aceeași structură morfofuncțională ca și în timpurile străvechi. 2. Structuri, adaptări.