Atribuirea fără rezerve a însușirii de autoreproducere nu­ mai acidului nucleic reprezintă o simplificare nejustificată, în virtutea unor considerente generale, apare ca mult mai probabil că trebuie considerată o interdependență complexă a tuturor proceselor de sinteză.

A. C. Dean & C. Hinshelwood (1959)

Există 2328 rezultate în dicționar. ,
Caută în dicționar
Termenul începe cu Conține Căutare exactă Căutare aproximativă
Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z
Termen Definiție
SUBER

(PLUTA) (lat. suber - plută) - țesut de protecție (a rădăcinii și tulpinii), de origine secundară, produs de felogen, format din mai multe straturi de celule moarte, strâns unite, fără spații intercelulare, cu membrana celulară la început celulozică, apoi impregnată de suberină (substanță ceroasă, rezultată din oxidarea și condensarea produșilor acizilor grași). Suberul este elastic, rău conducător de căldură, și impermeabil pentru apă și gaze, trăsături conferite de suberină; protejează plantele la acțiunea factorilor externi. Se clasifică în suber moale (la stejarul de plută) și suber tare (la fag). V. FELOGEN.