Emil Racoviță (1896)
Termen | Definiție |
---|---|
UTER |
(lat. uterus) — organ cavitar al aparatului genital femei, la mamifere, situat între trompele uterine și vagin, prezentând trei porțiuni: col, corp și fundul uterului. Oul fecundat (zigotul) se fixează sau nidează în mucoasa uterină (endometrium). Aici se va forma placenta și se va dezvolta embrionul în perioada gestației. Sub influența hormonilor estrogeni mucoasa uterină suferă modificări profunde. Astfel în timpul menstruației epiteliul mucoasei se rupe și se exfoliază odată cu vasele sanguine capilare. După fecundare, mucoasa uterină se îngroașă și se dilată, devenind aptă pentru sarcină; ea poartă denumirea de caducă sau deciduă. Tunica musculară a uterului, care se dezvoltă intens în timpul gestației, contribuie prin contracțiile sale la expulzarea produșilor sarcinii. |